Si-a început educaţia muzicală în oraşul natal, avându-i ca profesori pe Maria Lerescu şi Lucia Stănescu. A urmat apoi Conservatorul din Bucureşti, unde i-a cunoscut pe compozitorii Dumitru Georgescu-Kiriac, Alfonso Castaldi, Mihail Jora şi Dimitrie Cuclin. În anul 1931 a absolvit şi Facultatea de Drept din Bucureşti).
Brânzeu şi-a continuat studiile la Schola Cantorum din Paris, sub îndrumarea compozitorului şi muzicologului Vincent d'Indy. Revenit în ţară, în perioada interbelică s-a afirmat ca pianist, profesând la Conservatorul bucureştean.
Activitate
Creaţia lui Brânzeu cuprinde genuri diverse, însă remarcabile sunt creaţiile pentru teatru liric. Stilistica muzicii lui se încadrează în modernismul de tip neoromantic; interesul pentru această estetică i-a fost sădit în anii de studiu la Schola Cantorum. Brânzeu va îmbina neoromantismul cu idei de inspiraţie folclorică. O altă influenţă în muzica lui Brânzeu este expresionismul. Astfel, opera Săptămâna luminată (1943) este prima operă românească cu o astfel de orientare. După 1990, lucrarea nu a fost inclusă în repertoriile operelor din România.
În 1948, înfiinţează Filarmonica din Arad, unde contribuie la profesionalizarea orchestrei şi corului, dat fiind că la aceea vreme ele erau formate în cea mai mare parte din oameni fără studii muzicale academice.
Pentru liedurile sale, Brânzeu a fost criticat în anii 1950 de către grupul Matei Socor. Ca urmare, numele lui Brânzeu a fost cenzurat de către regimul politic din ţară.
Premii
Pentru activitatea sa, Brânzeu a fost distins cu Premiul II George Enescu (1934) şi cu Premiul I George Enescu (1942), precum şi cu Ordinul Meritul Cultural (1968).
Viaţa personală
Nicolae Brânzeu i-a avut ca prieteni apropiaţi pe scriitorii Emil Cioran, Radu Gyr, Mircea Eliade, Lucian Blaga, Dan Botta, Mircea Popa şi pe muzicienii George Georgescu şi Dimitrie Cuclin.
Lucrări
Muzica sa, de o diveristate copleşitoare,are ca sursă de inspiraţie resursele folclorului românesc, într-o concordanţă uimitoare cu muzica europeana a secolului XX. Este un compozitor cu un limbaj deosebit de rafinat şi impresionabil, orientat pe valorile expresivităţii muzicii. Nicolae Brânzeu are o vadită preocupare pentru lărgirea tonalităţii de bază.Teatru liric
- Monna Vanna după (Maurice Maeterlinck) – 1934, scenă dramatică.
- Săptămâna luminată (libret de Constantin Pavel, după piesa lui Mihail Săulescu) – pr.: 29.IV.1943, Opera Naţională din Bucureşti- prima operă românească de orientare expresionista.
- Scufiţa Roşie - operetă-feerie pentru copii pr.: 1949, Teatrul de Stat Arad
- Piatra din casă- 1951 (vodevil după textul lui Vasile Alecsandri)
- Aladin şi lampa fermecată – muzică de scenă, pr.: 1958, Teatrul de marionete Arad
- Cruciada copiilor- 1961 dramă-muzicală în trei acte după piesa de teatru a lui Lucian Blaga
- Dragostea triumfă - 1968 operă comică în trei acte; libret de Gheorghe Haiduc pr.Filarmonica de stat Arad
- Monna Vanna – 1976, dramă-muzicală în trei acte după piesa de teatru a lui Maurice Maeterlinck
- Zana Zorilor - 1981 operă-feerie în 3 acte; libret de L. Emandi după basmul cu acelaşi nume a lui Ioan Slavici
Muzică vocal-simfonică
- Hymne, Poemul simfonic pe versurile lui (Charles Baudelaire), traducere de Virgil Gheorghiu – pr.: 3.X.1940, Orchestra Radiodifuziunii din Bucureşti dir. Nicolae Brânzeu
- Sărbătoare, Cantata pentru cor orch. pr.:5.XII.1940, Orchestra Radiodifuziunii din Bucureştidir. Nicolae Brânzeu
- Trecut-au anii, Poemul simfonic pentru tenor şi orch. versuri de Mihai Eminescu pr.: 1941, Orchestra Filarmonica Bucureşti dir. Ionel Perlea
- Cântecul bradului, cantata pentru cor mixt şi orch., melodia şi versurile populare din culegerea lui Ilarioan Cocişu, pr.: 5. XII.1940 Bucureşti. dir. Nicolae Brânzeu
- Copilarie sfântă, poem pentru bas şi orch. versuri de Vasile Voiculescu- 1947
- Meşterul Manole, cantata dramatică pentru solişti cor mixt şi orch., versurile populare din colecţia lui Vasile Alecsandri, pr.:12.IV.1969, Filarmonica de stat Arad. dir. Nicolae Brânzeu
- Luceafărul, oratoriu pentru solişti cor mixt şi orch., versurile lui (Mihai Eminescu) – pr.: 1970, Filarmonica de stat Arad. dir. Nicolae Brânzeu
Muzică simfonică
- Fantezie simfonică - 1934. Premieră: Cluj 1936, Societatea Muzicală din Cluj, dirijor Nicolae Brânzeu;
- In Memoriam - 1936. Premieră: Bucureşti, 19 .IX. 1936, Orch. Amicii Artei, dir. Nicolae Brânzeu;
- Două schiţe simfonice - 1940. Pr.: 29.XII.1940, Filarmonica George Enescu din Bucureşti, dir. George Georgescu;
- Preludiu şi fugă pentru orchestră- 1940 pr.: Bucureşti 1.XI.1942, Filarmonica, dir.George Georgescu
- Nocturna pentru orchestră - 1949 rev. 1956 pr.: 1959, Filarmonica de Stat Arad, dir. Nicolae Brânzeu
- Suita simfonică în Do major - 1950 pr.: 1952, Filarmonica de Stat Arad, dir.Nicolae Brânzeu
- Simfonia I-a în la minor - 1954. Premieră: 1955, Filarmonica de Stat Arad, dir.Nicolae Brânzeu
- Rapsodia I-a pentru orchestră - 1958. Premieră: 1958, Filarmonica de Stat Arad, dir. Nicolae Brânzeu;
- Simfonia concertantă pentru pian şi orchestră - 1959 pr.: 1960, Filarmonica de Stat Arad, dir. Nicolae Brânzeu;
- Rapsodia II-a pentru orchestră- 1960 pr.: 1961, Filarmonica de Stat Arad, dir. Nicolae Brânzeu
- Simfonia a II-a în RE „Pentu pace” cu cor de femei (în final) - 1963 pr.: 1964, Filarmonica de Stat Arad, dir. Nicolae Brânzeu
- Simfonie de cameră; pentru orchestră de coarde pr. Filarmonica de Stat Arad, dir. Nicolae Brânzeu
- Uvertură sportivă "UTA" - 1969 pr.: 17.IV.1970, Filarmonica de Stat Arad, dir. Nicolae Brânzeu. Edit. Muzicală - 1971
- Poemul Unirii - 1977 pr. Filarmonica de Stat Arad, dir. Nicolae Brânzeu
- Simfonia a III-a în do minor - 1977 pr. Filarmonica de Stat Arad, dir. Nicolae Brânzeu
- Uvertura festivă - 1978 pr. Filarmonica de Stat Arad, dir. Nicolae Brânzeu
Muzică de cameră
- Cvartetul pentru pian şi coarde -1935
- Cvintetul pentru pian şi suflători - 1957
- Sonată pentru clarinet şi pian - 1961; transcriere pentru vioară şi pian - 1963
- Sonată pentru pian - 1965
- Sonată pentru vioară solo - 1966
- Sonată pentru violoncel şi pian - 1970
Muzică de corală
- Imnul "Junimii" pentru cor bărbătesc, versuri de C. Papastate - 1926
- Motet pentru cor mixt - 1932
- Foaie verde, firul ierbii; prelucrare de folclor pentru bariton, cor mixt şi pian - 1960
- De dor; prelucrare de folclor pentru soprană, cor mixt a capella - 1960
- Imnul Liceului din Piteşti; pentru cor mixt, pian şi orchestră de coarde, versuri de D.Al.Nanu - 1966
- Cântec de leagăn pentru Nicolae Bălcescu; pentru mezzosoprană şi cor mixt, versuri de Volbură Poiană-Năsturaş - 1967
- Cântec pentru ţară; pentru cor mixt, versuri de Alexandru Popescu-Negură - 1967
- Cinci coruri a capella pe versuri de Duliu Zamfierscu, pentru cor mixt ( Preludiu; Vara;Fluture; Noapte buna; Barza)- 1972
- Trei coruri pe versuri de Mihai Eminescu, pentru cor mixt (Veneţia; La steaua -cu pian; Stelele-n cer - cu pian)- 1972
Muzică de vocală
- Trei poeme pentru bas şi pian (orch.), versuri de Vasile Voiculescu ( Coiful de aur; Cheia de aur; Zânele de aur) - 1943
- Isus din copilărie, pentru bas şi pian (orch.) versuri de Vasile Voiculescu - 1946
- Cântec haiducesc, pentru voce şi pian versuri populare -1949
- Când amintirile, pentru voce şi pian versuri Mihai Eminescu -1955
- Colind uitat, pentru voce şi pian versuri de Vasile Voiculescu - 1955
- Pe pajiştile verzi, pentru voce şi pian versuri de C. Bălcescu - 1958
- Mi-eşti dragă, pentru voce şi pian versuri de D. Al. Nanu - 1960
- 5 Lieduri, pentru tenor şi pian pe versuri de Lucian Blaga (Cresc amintirile; Fiorul; Vreau să joc; Gorunul; Linişte) - 1970
- Srada stânjeneilor albaştri, pentru voce şi pian versuri de Afrodita Surdeanu - 1970
- 2 Lieduri, pentru voce şi pian, pe versuri de Simona Lecca (Ţie; Cântec)- 1970
- Noapte bună, pentru voce şi pian, pe versuri de Duiliu Zamfirescu - 1970
- Inscripţie pe amintiri pentru bariton şi pian, pe versuri de Lucian Emandi- 1977 ^
